Limbaj si comunicare

Interacţiunea cu calculatorul

Consideraţii pe marginea unei lecturi: Lévy, Pierre, Cyberculture, Editions Odile Jacob, 1997. Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte |

În apărarea unui model: modelul Jakobson

Lucrarea lui Jakobson în care apare aşa-numitul „model al comunicării” are la origine o conferinţă interdisciplinară pe tema stilului, ţinută la University of Indiana at Bloomington. Erau acolo lingvişti, antropologi, psihologi, critici literari. Textul a fost
prezentat drept „cuvînt de închidere” şi a fost publicat pentru prima oară în volumul extras din acea conferinţă, Style in Language, editat de Thomas A. Sebeok (Cambridge, MA, The MIT Press, 1960; retipărit în 1964). Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte |

Fraze care au fost…enunţate

În onoarea Profesorului Stelian Dumistrăcel

Mi-am propus să mă ocup de fraze care au făcut epocă şi care, au fost depăşite de evoluţia lumii, dar continuă să aibă ecou în sufletul celor care par a-şi face o datorie din a căuta locuri, instanţe de comunicare, momente în care să le enunţe,
iar şi iar.

Nu este vorba despre principiile care guvernează vreun domeniu ori de fraze care conţin înţelepciunea concentrată a unei epoci sau a unei culturi. Sînt fraze care au fost enunţate mai ales în spaţiul unor domenii epistemologice marcate de complexitate – cum ar fi
comunicarea – sau în interiorul studiilor despre fenomene complexe – cum ar fi limbajul.

În circumstanţele primei lor enunţări, ele au fost justificate. Contextele au evoluat – aşa se întîmplă mereu cu contextele! – şi reluarea unor foste adevăruri poate avea rezultate dintre cele mai neaşteptate. Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte |

Distinctions méthodologiques – un possible modèle d’analyse du langage

Entammer une recherche présuppose non seulement l’existence d’une intuition scientifique que l’on pourrait circonscrire dans un domaine d’étude, mais aussi un trajet à parcourir et des instruments à utiliser, bref une méthodologie à employer.

Or, plus le domaine est vaste et difficile à définir et à dominer, plus la méthodologie à employer devrait être mieux définie et choisie de telle sorte qu’elle offre la possibilité d’une démarche bien structurée, limpide et facile à suivre. Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte, Texte in limba franceza, Texte in limbi straine |

Despre trecerea de la regularitate la regulă sau „comunicarea eficientă în trei paşi”

Există, o ştim, sfere ale existenţei de pe Pământ şi domenii de activitate umană de o complexitate care le face, pe de o parte, absolut excepţionale şi, pe de altă parte, imposibil de surprins în vreun model global: ne lipsesc date, nu putem corobora date extrase din analiza diverselor perspective sub care pot fi observate obiectele despre care vorbesc, dar, mai ales, nu putem conta pe repetarea întocmai a evenimentelor specifice acelor sfere şi domenii.

Mă refer aici la sfera fenomenelor naturale, dar şi la sfera fenomenelor sociale, la cea a fenomenelor ce ţin de gândirea umană şi, în fine, la activitatea langajieră, profund implicată în gândire şi văzută şi ca miez al oricărei instanţe de comunicare din lumea noastră, a fiinţelor umane. Continue reading

Articol despre: Cognitie, Limbaj si comunicare, Texte |

Despre publicitate

A vorbi despre publicitate pare uşor. Deja există o vastă literatură pe această temă şi cunoaştem, fiecare dintre noi, persoane gata oricînd să exprime păreri, să propună chiar teorii privind activitatea publicitară. Despre ce vorbim, însă, atunci cînd subiectul este publicitatea? Vorbim şi despre reclamă? Facem vreo distincţie între aceşti doi termeni ai limbii române?

Abstract
The aim of this article is to make clear the difference between the English terms advertising and publicity, in order to avoid a mistaken Romanian translation. The author has launched a debate and collected answers from foreign English speakers. A clear distinction is that advertising is paid, while publicity is gained and therefore, publicity, not advertising can be obtained by public relations efforts. Publicity means information that brings an issue to public notice and should not be mistaken for simple
advertising. Continue reading

Articol despre: Diverse, Limbaj si comunicare, Relatii publice, Texte |

Despre ce este vorba?

A construi discursuri despre construcţiile discursive devine o ocupaţie din ce în ce mai răspîndită. Analiza discursivă, logica discursivă, teoria argumentării, stilistica, retorica şi neoretorica, lingvistica enunţurilor, psihologia comunicării, sociologia comunicării, semiotica şi, cu ea, etnometodologia, analiza conversaţiei, pragmastilistica şi teoriile interacţiunii sînt doar cîteva cîmpuri în care se pot înscrie demersuri metadiscursive, adică discursuri despre discursuri.

Abordările din fiecare dintre aceste cîmpuri epistemologice sînt marcate de terminologia specifică domeniului: vom întîlni, aşadar, termeni specifici sociologiei, psihologiei, lingvisticii, semioticii etc. Rămîn însă unii termeni pe care-i putem considera „transversali”, adică acei termeni care apar în orice construcţie discursivă pe tema discursului sau pe tema mai largă a comunicării. Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte |

NUMAI cine se aseamănă se-adună… Încercare de analiză psihosemiotică a publicităţii

Asemănarea este lucrul cel mai manifest şi totodată cel mai bine ascuns. Ea este o similitudine care se vede sau care nu se vede şi de aceea ar rămâne sclipire îndoielnică dacă n-ar fi în ea sau pe ea sau lângă ea un element de decizie care să o transforme în certitudine.

Nu există asemănare fără semnătură, afirmă Foucault. Universul similarului nu poate fi decât o lume marcată. Cunoaşterea similitudinilor are la bază relevarea şi descifrarea acestor semnături. Sistemul semnăturilor răstoarnă raportul dintre vizibil şi invizibil. Continue reading

Articol despre: Diverse, Limbaj si comunicare, Texte |

Opoziţii conceptuale cu valoare operatorie

Pentru a transforma perechi de termeni în operatori, în spatiul unei ştiinţe, este uneori nevoie de o abordare excentrică, nesusţinută de
dicţionarele generale ale limbii în interiorul căreia se operează distincţia. Aşa cum dicţionarele menţionează ca echivalenţi termenii “convingere”
şi “persuadare”, însă noua retorică (plecînd de la Tratatul2 lui Perelman & Olbrechts-Tyteca, din 1958) îi propune ca distincţi, tot aşa se poate institui o distincţie cu valoare operaţională între termeni ai limbii române, cum ar fi “veracitate” (ca adevăr al lucrurilor) şi “veridicitate” (ca adevăr dat prin discurs, ca susţinere cu pretenţia de validitate a enunţiatorului).

Convingerea, în noua retorică, este ceea ce se obţine pe cale raţională, în vreme ce persuadarea este ceea ce se obţine pe cale emoţională, înaintea şi în afara raţionării. “Veracitatea” ar fi ceea ce este adevărat (observabil, ca fiind adevărul lucrurilor), iar “veridicitatea” va fi ceea ce este dat ca adevărat, într-o intervenţie discursivă. Continue reading

Articol despre: Cognitie, Limbaj si comunicare, Texte |

Political Correctness and Wooden Language

It seems that, in more recent years, there have been fewer and fewer cases in which political correctness (with its wooden language) has been accepted and taken seriously. More often than not, wooden language remains an instrument for ironists and is used for satirical purposes.

Therefore, better knowledge of the possibilities of language and good knowledge of the audience are necessary. Only within a context of communication in which both journalists and their readers are smarter than „theirs‟, can wooden language be used for rallying and laughing at dogmatists of any kind. Continue reading

Articol despre: Limbaj si comunicare, Texte, Texte in limba engleza, Texte in limbi straine |